eu,,

Intraznesc acum sa incerc sa vorbesc despre mine,,desi sunt constienta ca n`am sa stiu sa o fac,,desi sunt constienta ca voi vorbi la persoana a 3 a,,desi stiu,,ca nu ma cunosc,,si n`am sa ma cunosc vreodata,,exact cum nici unu din voi nu se cunoaste,,doar credem ca ne cunoastem,,fiecare situatie noua aratandu`ne cat de nepriceputi suntem cu noi insine,,
asadar eu,,defapt nici nu stiu ce zic sigur cand zic eu,,pentru ca stiu ca sunt intr`o continua schimbare,,iar sentimentele si situatiile care`mi sunt date sa le traiesc,,se intampla mult prea repede ca sa apuc sa ma cunosc prin ele,,
pentru ca stiu ca sentimentele`mi sunt mult prea puternice ca sa ma poata conduce ratiunea,,si stiu ca oricat mi`ar dictat capul ca nu e bine asa,,daca inima zice asa e,,stiu sigur ca asa va fi,,kiar daca mai tarziu voi plange,,kiar daca voi fi dezamagita,,
mi`au spus multi ca nu e bine,,ca doar d`aia am cap,,s judec,,nu doar ca sa nu ma ploua`n gat,,dar ei erau capabili sa imi dicteze mie cum e bine,,si ei oare asa faceau?oare ei se cunosteau indeajuns?ca si eu am gura mare,,si stiu cum ar fi bine,,dar cand trebuie sa aplik eu,,intervine imposibilul,,
si totusi cred in acest necunoscut numit "eu",,nu stiu de ce cred in ceva ce nu cunosc,,si totusi cred,,pentru ca oricat de greu a fost pana acum,,"eu" m`a ajutat si am mers mai departe,,am suferit,,si totusi mi`a fost redat zambetul,,am cazut,,si totusi am gasit puterea sa ma ridic,,pentru ca de acest "eu" cineva are grija,,are grija El care l`a facut sa existe,,si care nu`l va scapa niciodata din ochi,,
stiu ca viata este cu bune si rele,,si stiu ca dupa fiecare furtuna va rasari curcubeul,,si stiu ca ceva ce ne`a fost dat sa traim nu putem schimba,,si totusi stiu ca El ne`a dat "aripi" dar ne lasa sa invatzam singuri sa zburam,,sa ne facem un drum,,sa credem in noi si`n vise,,in idealuri si sperante,,pe care teama de necunoscut nu le va invinge,,pentru ca noi,,vom vrea mereu sa vedem mai mult,,sa stim mai mult,,sa ne fie mai bine,,acest bine pe care uneori il fortam,,si din binele nostru ia nastere raul celorlalti,,si oare daca ne cunoastem,,de ce nu stim unde ne e cumpatarea?unde sa ne oprim ca sa nu afectam echilibrul "eurilor",,pentru ca fiecare pas in plus ne va arata data viitoare cat e suficient,,pentru ca fiecare greseala de acum,,va fi o invatatura pentru mai tarziu,,si totusi nu ajungem sa ne cunoastem,,de ce?pentru ca lumea se schimba,,societatea ne face sa ne schimbam,,sau sa ne adaptam unor imprejurari pe care nu le vrem,,pentru ca poate uneori stim ca lumea asta e e gresita,,si nu stim ce sa facem,,chiar daca nu o vom schimba,,macar sa nu ne afecteze,,pentru ca dispar din jurul nostru oamenii pe care credeam ca ii cunoastem,,si care ne ajutau sa dam din aripi,,si cand ramanem singuri,,ne dam seama defapt cat de singuri suntem,,si desi stim ca sta in puterea noastra sa schimbam asta,,nu stim unde sta puterea noastra,,
si atunci ajungi sa te intrebi,,oare unde am gresit?oare ce am pierdut pe drum?oare ce va urma?si toate astea de ce?pentru ca totul ajunge la concluzia,,oare cat ma cunosc eu pe mine?