Sunt atat de plictisita in ultimul timp incat daca m`ar durea as urla din toti plamanii,nu mai am chef de nimic,partea proasta e ca si sa ma uit in tavan m`am plictisit,nu se intampla nimic si al draq nici macar o musca nu`mi tulbura orizontul sa ma gandesc oare cum sta cu capu`n jos,cum faceam cand eram copil si oricum n`am chef nici sa ma mai intreb oricum proasta nu`mi raspunde.
Am terminat cu examenele,bine pot spune,ca deh sa nu mi se acreasca cu binele au avut grija unii asa doar sa nu mi se plictiseasca neuronul,mor de plictiseala oricum,in timpul ce urmeaza. E bine ca am terminat ca ma saturasem sa raspund mereu "invat" ce faci fata? Invat! :| Plictisitor nu? :| Da,eram si atunci plictisita dar n`aveam incotro,aceleasi pagini colorate curcubeu,subliniate si incercuite cu rosu si pline de adaugari pe margini,haos organizat de mainile mele plictisite.
Si abia asteptam sa scap de scrisul pe foile albe,care mai raman si neafectate de pix uneori, ca sa stau sa pierd vremea iar acum m`am saturat parca si de asta. Am vazut gramezi de filme,am colindat netu de sus in jos si de jos in sus,am iesit cu fetele la plimbare si cafele,am povestit,mi`am amintit,am ras,am plans si acum parca nu mai am nimic de facut.
E grava situatia,cand ma satur sa ma uit pe tavan sunt in ultima faza, incep sa cred ca plictiseala e cea mai grava boala de care poate omul suferi!
