joi, 5 decembrie 2013

Despre una, despre alta...despre unii, despre altii

  Buna dimineata, soarele se chinuie sa coloreze putin cenusiul Bucuresti si imi da o foarte buna stare, ma
incarca cu energie pozitiva cred ca de aceea desi mi-am dat seama de schimbarile unor oameni din jurul meu totusi zambetu mi-a ramas pe buze. Asa cum am zis in postarea anterioara anul acesta m-am mutat la capitala :)) am parasit Clujul cu durere in suflet ca vorba aceea "Sufletul e la Cluj dar banii sunt la Bucuresti" si aici e vorba de banii din viitoarea mea profesie, ca sa nu intre unii cititori cu imaginatie mai bogata (se stiu ei) la mai stiu eu ce idei si am parasit Clujul cu speranta ca prietenii mei o sa ramana prietenii mei asa cum eu ii cunosteam, acei oameni cu care am impartit totul, bune, rele, farfurii, paturi, nopti albe etc. Dar cum deja cred ca stiti nu s-a intamplat astfel sau ma rog, indulgenta fiind pot spune ca nu cu toti. Unii ma mai suna din an in paste pe sistemul "ce faci? auzi voiam sa te intreb.." dar e bine si asa decat deloc, ma bucur ca pot fi de folos, altii nu ma contacteaza deloc si inca stau si ma gandesc pe care ii apreciez mai mult.
   N-ar trebui sa ma mai mire faptul ca unii uita sa te mai intrebe "ce faci?" te contacteaza cand au cate un "breaking news", cate-o curiozitate pe care doar tu o poti satisface, cate o intamplare mai putin fericita sau cate-o intamplare cu care spera sa crapi de ciuda, gen :)))) dar se asteapta sa le spui prieteni...totusi inca ma mira, pentru ca din cate am invatat eu in copilarie o prietenie nu tine cont de distante, de numarul cafelelor baute impreuna sau a cluburile batute impreuna. Asa sunt unii oameni, iar eu vreau sa le multumesc celorlalti, care indiferent de obstacole au ramas neclintiti, langa inima mea iar ei asa putini cum sunt, imi sunt indeajuns si uite asa incep sa cred in acel studiu psihologic care a dovedit ca omul cel mai fericit este cel care are intre 3 si 5 prieteni, pentru ca de cand falsii prieteni mi-au facut binele de a nu ma mai baga in seama, viata mea e mult mai linisita, energia mea e conservata si concentrata pe lucrurile importante, fara telenovelismele din care incercam sa ii scot si tot eu eram cea care cadea la mijloc, tipic.  E frumos sa lasi loc de buna ziua de dragul timpurilor trecute, dar niciodata sa nu lasi loc sa fii intors in trecut pentru ca asa cum se zice "istoria se repeta" iar un om care a uitat subit de tine, o sa uite iar cand i-ai rezolvat problema!
 
   Tot ce am inteles in acest timp e ca exista si acei oameni cu care nu ai avut nici o tangenta pana intr-un anumit moment sau mai putine sau abia va cunoasteti pot sa se dovedeasca mai aproape de tine si mai devotati decat cei carora tu le-ai tinut umarul la nevoie. Si vreau sa cred ca toate astea sunt bune, sunt de bine si nu vreau sa-i condamn pe vechii mei "prieteni" pentru ca poate nici eu nu am fost cea mai corecta mereu si cine sunt eu sa condam oameni? Tot ce pot sa fac este sa ii accept sau nu si spun cu mana pe inima ca mereu am sa beau cu placere o cafea cu fiecare care a fost candva acolo pt mine si cu mine asa cum eu am fost cu ei, dar niciodata n-am sa pot sa mai intind o mana mai mult decat sa imi ridic ceasca si sa-mi platesc partea mea de nota.