miercuri, 20 ianuarie 2010

Acasa,,




Si m`a luat acum melancolia,,si un dor de acasa,,cel mai cald loc de pe pamant,,unde mereu cineva ma asteapta cu bratele deschise,,cu sufletul plin de dragoste,,si cu ochii inlacrimati de dor,,
Locul unde mereu sunt inconjurata de seninatate,de iubire,,de o grija nespusa si unde mi se pare ca nici un rau nu ma poate atinge,,pentru ca acolo sunt ingerii mei pazitori,,care au mereu ochii deschsi indiferent de timp,,avand grija sa nu cunosc napastuirile aceste lumi,,
Acolo sunt ei,,cei datorita carora acum va pot impartasi sentimentele,gandurile,visele,cei care m`au creat in tot ceea ce eu sunt azi,,desi uneori nu le`au iesit toate "culorile" cum si`ar fi dorit,,si asta nu datorita nepriceperii lor,,ci daorita inadaptarii mele,,
Cele mai sfinte fiinte din viata mea,,mama si tata,,cele mai frumoase cuvinte lasate de Dumnezeu pentru a fi rostite,,mama si tata,,
Ce suntem noi fara mama si tata?ce suntem noi fara caminul in care caldura si grija lor alunga orice lacrima?
Nu pot sa ma gandesc ce as fi fost eu fara ei,,nu stiu nici macar daca as fi fost,,si daca as fi fost prin altii in locul lor,,stiu sigur ca nimeni nu ar fi avut atata daruire in a ma creste,a ma educa,a ma indruma pe calea dreapta,,
Ei,,sunt cei mai buni parinti,,si daca as fi sa ma nasc de 1000 de ori si sa`mi pot alege ingerii,,tot pe ei i`as alege,,la infinit,,
Mama,,cea care nu a inchis ochii multe nopti pentru a`mi veghea mie somnul si linistea,,a plas si a simtit durerea de sute de ori mai tare ca si mine atunci cand ceva ma necajea,,ma astepta mereu cu ceva cald pe masa,,si imi facea mereu orice pofta chiar si`n miez de noaptea,,
Ea mi`a iertat orice gresheala sincer,,din inima,,si m`a luat de mana ridicandu`ma si aratandu`mi drumul,,mi`a sters lacrima si mi`a oferit incredea atunci cand nu mai credeam in nimic,,si mi se parea ca lumea mea se prabuseste,,mi`a zis mereu sa merg mai departe si m`a ajutat,,mi`a aratat fiecare pas gresit,,ajutandu`ma sa`l inteleg si sa`l corectez,,a fost acolo mereu,,neinchinzand un ochi,,cand eram plecata,,pana ajungeam in pat,,si ma stia in sigurantza,,si stiu ca va face asta la nesfarsit,,pentru ca oricat de mare as fi,,tot copilul ei voi ramane,,si grija va fi la fel de mare,,
Tata,,cel in care mereu am vazut puterea neinvinsa,,si increderea infinita,,el e cel pe care imi testam mereu fortele atunci cand eram mica,,este cel care ar muta oricand orice munte pentru a`mi fi bine,,este cel care isi pierdea timpul alaturi de mine,,prin salile de sport,,pentru ca eu am fost "baetzoiu lui tata" mereu cu genunchii vinetzi,,
Tata imi da sfaturi rar,,dar atunci cand imi vorbeste,,vad in el toata intelepciunea lumii,,iar ochii lui stralucesc in speranta ca eu voi intelege si voi sti sa le urmez,,si nu trebuie sa o faca ai des,,pentru ca ele imi calauzesc calea pana la urmatoarele,,stiu ca toata dragostea lui sta in mine,,stiu ca toata speranta lui sunt eu,,si mereu a facut tot ce a i`a stat in puteri pentru a nu simti vre`o lipsa,,
Vreau sa le MULTUMESC pentru fiecare secunda a vietii mele si pentru ceea ce sunt azi "din cauza" lor,,stiu ca nu voi putea vre`o data sa ii rasplatesc pentru asta,,dar stiu ca nici macar nu vor o rasplata,,simplul gand ca sunt bine,,sunt sanatoasa,,lor le ajunge,,
Va iubesc mai mult decat poate arata toata dragostea din lume,,si doresc sa ma iertati pentru toata greutatea adusa de mine`n viata voastra,,
Va multumesc ca imi luminati viata,,
De aceea acum mi`e dor de acasa,,mi`e dor de voi,,mi`e dor de copilarie,,si cand plec d`acasa,,ramane durere,,si am mereu imaginea voastra`n minte,,cum ramaneti in poarta,,pana eu nu ma mai vad,,ochii inlacrimati ai mamei care m`ar mai tine macar o secunda,,si seci ai tatalui,,care mi`ar mai sopti odata "ai grija da?",,
Imbratisarea voastra calda mi`e mereu puterea,,incredea voastra mi`e mereu speranta,,iar dragostea voastra mi`e viata,,VA MULTUMESC CA EXISTATI!

Niciun comentariu:

Trimiteți un comentariu

ce zici?