Suntem prinsi zi de zi in cotidian si parca fiecare zi seaman tot mai mult cu cealata,,
Suntem prizonieri intr`un cerc vicios care ne plimba de colo colo fara oprire si fara sa aibe macar o umbra de poarta,,,
Suntem inchisi intr`o lume mare petru care unii se cred prea mari,,si toti ceilalti suntem prea mici,,O lume care ne arata abastrul cerului,,dar nu ne lasa sa` l atingem,,iar cand suntem aproape de varf,,un nor ne intuneca orizontul,,si o simpla adiere de prabuseste in cea mai adanca prapastie,,Prapastia nepasarii,,a uitarii,,si a fricii,,
E atat de usor sa vezi curcubeul dupa ploaie,,daca privesti in directia potrivita,,Priveste`ti sufletul in adanc,,si vei vedea atunci culorile vietii tale,,Si se vor frange lanturile ce`ti umbresc suflarea,,
Picteaza`ti singur lumea,,ca la plecare,,pe cerul tau,,sa poti numara cate stele vrei
Suntem prizonierii ai propriei vieti,,care nu ne invatza sa citim printre randuri,,Dar totusi suntem liberi sa rasfoim,,prin lume,,si sa gasim cheile pentru a ne descatusa,,,Si putem sa luptam pentru a le rupe,,
Pentru ca poti sa`I dictez cuiva reguli,,dar nu`i poti lua sufletul,,gandul si dorintza de a fi liber in el insusi,,
Elibereaza`te!
Inchide ochii la ceea ce vor,,fi surd la cuvintele lor,, si lasa`ti sufletul sa vorbeasca in numele tau,,Pentru ca iti pot starpi vorbele si gandurile nerostite inca,,dar sunetele sufletului,,mereu cineva le va asculta si le va intelege!
Niciun comentariu:
Trimiteți un comentariu
ce zici?